Arta de la Cimpa

Sa incercam un exercitiu de imaginatie.
Te afli in Valea Jiului, in satul Cimpa la cateva sute de metri de o mina de carbuni(cere nu-si face simtita prezenta de loc) in curtea lui Petrica Birau- miner disponibilizat, actual student la Arte. Si nu esti singur, esti impreuna cu vreo 20 de studenti. Ce cautati fratilor aici?
Lumea se schimba. Un loc cu traditie muncitoreasca devine preferatul tinerilor artisti. Peisajul Cimpei este fantastic. Natura si liniste. Picturi prinse pe casa de lemn a lui Petrica, momarlan renegat de vecini pentru faptul ca se ocupa de cu totul altceva decat ei.




Miros de iarba, o blana de oaie aruncata aparent in neglijenta, scrumul de la un foc de tabara, corturile si panzele asezate pe sevalete improvizate creeaza o imagine rara. E departe Cimpa de de inima mea? E chiar acolo!

o initiativa admirabila a lui Petrica Birau.

IUBESC NATURA

NU E O DRAGOSTE PLATONICA, NU O FAC DIN OBLIGATIE, AM DOAR REGRETE AMARE CAND VAD IN CE DIRECTIE EVOLUEAZA CIVILIZATIA NOASTRA. URASC CUVANTUL RISIPA. MA DOARE SUFLETUL CAND VAD CA NE INGROPAM IN GUNOIAE.

AMBALAJE DE TOATE FELURILE. AMBALAJE PENTRU SUFLET. AMBALAJE DE LEMN PENTRU LIMBA. SA NU SE MAI VADA NIMIC. TOTUL SA FIE ACOPERIT DE AMBALAJE. CAND NE PLICTISIM DE ELE LE ARUNCAM. GROAPA DE GUNOI A AMBALAJELOR E PLINA DE AMINTIRI.

Un student francez (nu-i cunosc identitatea) a facut o demonstratie cum ca se poate trai in societatea occidentala cu 500 de Euro pe luna. Ciudata demonstratie pentru un roman. Noi facem asta in mod curent. Respectivul a dorit sa demonstreze ca se poate trai fara risipa, in acord cu natura.